Bruxismul sau scrâșnitul din dinți: de ce este periculos și cum se tratează

Bruxismul sau scrâșnitul din dinți: de ce este periculos și cum se tratează

Parodontologie • 5 Ianuarie 2016

Bruxismul reprezintă denumirea medicală a scrâșnitului din dinți, o tulburare des ignorată de către pacienți, însă cu urmări serioase asupra sănătății. Se estimează că una din patru persoane suferă de bruxism.

Pentru că majoritatea manifestărilor bruxismului apar noaptea în timpul somnului, mulți dintre pacienți nu știu că suferă de această tulburare. Uneori aparținătorii relatează că aud noaptea cum pacientul scrâșnește din dinți în somn, scoțând un sunet specific de "scârțâit" al maxilarelor.

Există doua tipuri de bruxism:

  • Bruxismul nocturn, această formă este cea mai întâlnită. Adesea pacientul nici nu știe că suferă de această tulburare, însă medicul stomatolog observă modificările specifice ale danturii care apar în bruxism.

  • Bruxismul diurn, manifestat la pacienții care se confruntă cu stres major, tensiuni, agitație sau stări intense de anxietate.

Care sunt cauzele bruxismului?

Cauzele scrâșnitului din dinți nu se cunosc cu exactitate, însă această tulburare pare a fi strâns legată de personalitate și stresul psihic.

Bruxismul poate să apară la cei cu personalitate competitivă, agresivă sau hiperactivă, pe fondul unor tulburări de ocluzie preexistente. De asemenea persoanele cu "dinții strâmbi" sunt mai predispuse să dezvolte bruxism.

Stresul major, perioadele de examene, acumularea frustrărilor, traumele emoționale pot declanșa scrâșnitul din dinți. Mediul intens competitiv sau violent poate de asemenea duce la bruxism.

Sunt persoane care pur și simplu cred că dinții trebuie tot timpul să stea în contact, inducându-și obiceiul de a strânge maxilarul și ajungând astfel să sufere de bruxism.

Care sunt simptomele bruxismului?

În bruxism pacientul strânge maxilarul cu o forță de zece ori mai mare decât în timpul mestecării alimentelor, ceea ce duce la apariția fisurilor în smalț. Netratat, bruxismul duce la tocirea dinților laterali și frontali, uneori abraziunea fiind adâncă, lăsând la vedere dentina.

Apare sensibilitatea dentară, chiar și pierderi de fragmente dentare (fracturi dentare). În timpul încleștării dinților, forțele mari aplicate asupra acestora duc la tensionarea ligamentelor care țin dinții în alveolele dentare, în acele locașuri osoase unde se înfig rădăcinile. Astfel, cu trecerea timpului, aceste ligamente de prindere a dinților pe maxilare se slăbesc, dinții încep să se miște, bacteriile pătrund pe sub gingiile mobilizate și se formează infecții dentare, abcese sau se poate ajunge la boală parodontală.

Iată deci că scrâșnitul din dinți poate duce chiar la pierderea dinților.

O altă urmare a bruxismului este reprezentată de afectarea articulației temporo-mandibulare, adică acea zonă de lângă urechi unde falca inferioară se prinde de craniu. Apar dureri în această articulație, uneori confundate cu durerile de urechi.

Pacientul relatează că suferă des de dureri de cap, că se trezește din somn cu o senzație de tensiune la nivelul mușchilor feței. Bruxismul se poate însoți și de obiceiul de a-și roade unghiile, de a sta cu creionul în gură sau de a-și "mesteca" obrajii. Se poate observa și o dezvoltare a mușchilor maseteri, situați la nivelul obrajilor.

Cum se tratează bruxismul?

Tratamentul scrâșnitului involuntar din dinți este unul complex și poate necesita atât intervenția medicului stomatolog, cât și a consilierului sau psihologului.

Tratamentul stomatologic constă în corectarea mușcăturii (ocluziei), apoi recomandarea unei gutiere care va fi purtată pe timp de noapte. Gutiera îmbracă dinții arcadei și asigură lipsa contactului între dinți pe timpul nopții, ceea ce ajută mult în protejarea danturii, dar și în reducerea impulsului de a strânge maxilarele.

Uneori medicul poate recomanda și relaxante musculare, cu scopul de a reduce contracțiile mușchilor maseteri (implicați în mușcătură).

Un tratament modern al bruxismului îl reprezintă cel cu botox, având rolul de a împiedica contracția excesivă a mușchilor maseteri, reducând astfel efectele bruxismului.

Persoanele care trec prin perioade de stres major, care se recuperează după o traumă sau pur și simplu au personalitate hiperactivă pot necesita consiliere phihologică.

Pacientul va fi învățat de asemenea să facă exerciții de relaxare a maxilarelor și a limbii, în încercarea de a scădea conștient impulsul de încleștare a dinților. Cu exerciții repeptate și dese, pacienții prezintă ameliorări.

În cazul durerilor în articulația temporo-manibulară poate fi necesară terapia fizică, iar în cazurile grave se poate recomanda chiar intervenția chirurgicală.

Dacă prezentați simptomele bruxismului sau aveți întrebări despre această tulburare, nu ezitați să ne contactați.

Programare consultație

Dorești sfaturi, informații suplimentare și detalii despre serviciile noastre? Solicită o consultație gratuită.

Loading...